Politică

Tusea și junghiul

Cred că săptămâna aceasta este cea mai urâtă săptămână a anului din punct de vedere politic. Abia aștept să se termine odată circul ăsta de campanie electorală și să revenim la cotidian. Aseară am avut parte de apogeul bășcăliei politice la care, din păcate, suntem și noi părtași. Aseară am avut dezbateri… Fiecare candidat și-a organizat dezbaterea așa cum a putut sau așa cum a dorit.

În timp ce președintele a strâns câțiva jurnaliști pe care i-a distribuit frumușel în jurul domniei sale după ce bineînțeles au trecut prin cantonamentul prezidențial al jurnalismului, fostul premier s-a așezat inocent victimizată, singură, parcă părăsită de camarazii socialiști, în fața plutonului jurnalistic… Cum am spus, circ.

La Biblioteca Centrală Universitară ordine și disciplină, niciun cuvânt lăsat la voia întâmplării, niciun zâmbet răzvrătit ce vrea să sfideze rânduiala organizatorică, nimic, atmosferă de laborator de combustibil nuclear… Spontaneitatea, mică, măruntă, dar totuși sfioasă, abia a scos capul dintr-un ungher al tribunei spectatorilor în finalul dezbaterii când a avut loc „măcelul” întrebărilor adresate de către public… „De ce nu ați ales invitați jurnaliști care să vă pună întrebări incomode?”… Atât.

Veți spune că ordinea face parte din ADN-ul candidatului, că ar fi de sorginte germanică. Mie unul, dacă mă întrebați, mi s-a părut autentic sovietică, și parcă n-a fost ordine, ci mai degrabă control. De ce? De teamă, pentru că Iohannis e ca pe gheață când l-ai scos de pe șine… Sincer, spectacolul a fost grotesc și la fel de sincer vă spun că mă așteptam la asta.

Dincolo, la Parlament, fostul premier, femeia Viorica Dăncilă, pentru că așa a vrut să pozeze, victima supremă, practic s-a autoflagelat, că nu e așa, poporul român, sensibil și empatic, printre hohote de plâns va ștampila căsuța femeii umilite de „nemțălău”, de „nazistul” Iohannis. Au dat în ea cu de toate, cu engleză, cu matematică, cu ceasuri și broșe, cu Videle, cu Dragnea, cu Justiție… tot arsenalul. Aș spune că ieri seară masochismul a fost redefinit. Înțeleg ideea de campanie, adică femeia puternică ce nu poate fi doborâtă de nimic, dar ideea asta trebuia coroborată și cu imaginea femeii inteligente și atunci înțelegeam, ba chiar era și în trend, socialism progresist autentic, ca la carte. Așa, după întâlnirea cu presa, în mintea electoratului, doamna Dăncilă va rămâne cu imaginea meditatorului la matematică neremunerat care l-a uitat pe π. Sigur, meditația fiind gratuită, n-avem pretenții, nu?! Și mai dă-l dracu de π, că nu-ți ține de foame, nu?! Da, dar pentru a câștiga, femeia Dăncilă are nevoie și de electorat pentru care acel π contează…

PS: Nu vă temeți domnule Iohannis, vă vom vota și de data asta, dar o vom face la fel ca și până acum, vom vota răul cel mai mic, nu bunul cel mai mare, iar aici nu mă refer la înălțime.

Foto: capital.ro

Tagged , , , , , , , , ,

2 thoughts on “Tusea și junghiul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *